Prin Bangkok

Infrastructura

In Dec 1999 cind am ajuns pentru prima data in Bangkok, tocmai se daduse in folosinta BTS-ul (Bangkok Train System), un fel de metrou suspendat.  Nu mai retin exact cite statii avea, doar imi amintesc ca eram coplesit de infrastructura.

Ca sa ajungi la tren, urci niste scari pina la o platforma (care este si pasaj de trecut strada in acelasi timp) unde cumperi bilete dupa care mai urci un rand de scari pina la trenuri. Trenul este undeva pe la etajul 5-6, iar in unele statii unde ajung mai multe linii (Siam de ex) ajungi si pe la etajul 8-9 lejer.

Si pentru ca BTS-ul nu era suficient, in 2004 au dat drumul si la un metrou numit MTR (Mass Rapid Transit) similar cu cel din Singapore si Hong Kong. Noi ne-am chinuit 19 ani pentru 4 statii care insumeaza 2-3km, iar astia au in plan ca pina in 2011 sa mai produca 91 de km pe linga cei 20km deja dati in folosinta. Trist.

O alta smecheria pe care o are orasul sunt asa numitele freeway-uri: autostrazi suspendate care ajung in centru si taie orasul in toate directiile. Probabil Oprescu ar trebui sa faca o vizita sa vada. La nivelul solului sunt vechile bulevarde si strazi, iar daca vrei sa ajungi in alt capat al orasului de multe ori te urci (la propriu) pe un freeway si ii dai sandale (dupa ce platesti un fee de circa 45 THB = 4 RON).

Taxi-urile sunt foarte ieftine si cred ca sunt de ordinul zecilor de mii, pentru ca 1/3 din masinile de pe strada sunt taxi-uri. Culorile sunt din cele mai ciudata, pornind de la galben, galben cu verde, albastru, rosu, mov pina la roz (da roz pe afara si cu piele roz la interior). Pretul este de 35 THB (3 RON) pentru primii 2 km, dupa care fiecare km este 6 THB (0.5 RON). Toate taxi-urile sunt Toyota, cu piele la interior, foarte curate si cu aerul conditionat pornit. La un moment dat un taxi avea listat tariful pentru 1400 km. Cel mai departe cu taxiul am fost cam 90 km dus, asteptat 2h si intors si a costat 1500 THB (140 RON).

Daca calculam ca benzina la ei este de 2.1 RON vs 3 RON in Romania (aia de 95, ca asta se gaseste) nu inteleg de ce in Bucuresti este de aproape 3 ori mai scump pretul pe km si ma duce si cu un jeg de Dacie la care nu merge aerul conditionat vara sau e prea scump sa-i dea drumul.

Un alt mijloc de locomotie destul de misto este Tuk-Tuk-ul, masinarie de transport deja celebra datorita filmului cu Di Capra The Beach pe care o vedeti si in galeria mea. Este putin cam extreme experienta, dar este foarte fun. Exista Tuk-Tuk-uri cu numar de inregistrare albe (ca cel din imagine) si cu numere de inregistrare galbene. Cele albe sunt platite de guvern sa plimbe turistii si costa doar 20 THB / persoana (1.8 RON), pe cind cele galbene sunt particulare care au iesit la rupt capul (costa similar cu o calatorie cu taxi-ul). Cele albe din pacate le gasiti doar pe linga obiectivele turistice si nu pot sa iasa dintr-o zona.

Orice calatorie cu Tuk-Tuk-ul oficial implica si o vizita mai neoficiala la diverse export factories. Practic insul te duce la niste magazine / ateliere de bijuterii, croitori si mai stiu eu ce alte chestii unde respectivii incearca sa-ti vanda cite ceva. Soferul de Tuk-Tuk primeste un comision daca tu cumperi ceva si ceva bonuri de benzina. Affiliate marketing at it’s best. Eu mi-am facut un costum pe comanda (pentru nunta din China de saptamna viitoare), iar Boby si-a facut 3 camasi. Preturile sunt decente, un costum complet + 2 camasi m-au costat cam 500 RON, iar lucratura si materialele nu sunt chiar rele.

Pe linga transporul pe roti mai exista si taxi-uri pe apa (mai degraba autobuz pe apa ca intra 100 de persoane) sau long tail boats de inchiriat. O plimbare de 90 de minute cu barca (doar noi in barca) prin cartierele lor si pe la niste temple a fost 1400 THB (130 RON).

Hmm, deja imi fac bagajul sa plec spre Shanghai dimineata si nu am apucat sa povestesc nimic despre ce inseamna cu adevarat Bangkok… data viitoare. SPOILER: este foarte misto orasul!

Read More

Manila – Bangkok

Plecarea din Manila a fost foarte ciudata. La aeroport (unde am ajuns mai devreme decit ma asteptam) pina sa intram in terminal o insa ne-a verificat biletele si pasapoartele, ne-a bagat la x-ray, detector de metale.. tot tacimul pentru a opri niste teroristi prosti. In terminal ne-am sucit de ne-a venit acru, nu am gasit check-in-ul pentru zborul PAL (Philippines Airlines) catre Bangkok cu toate ca asta era terminalul de internationale. Dupa ce am intrebat in stinga-dreapta, am aflat ca trebuie sa ies afara sa iau un taxi si sa ma duc la terminalul 2.. asta ca sa vezi ce conta ce scrie pe biletele alea de avion.

La terminalul 2, alta idiotenie.. jumatate este pentru zboruri domestice, jumatate pentru internationale.. evident ca taxi-ul ne-a lasat la alea domestice si nicaieri nu scria ca sunt 2 intrari separate. Ma rog, am facut check-in (o insa foarte acra cu toate ca zburam la business class), ne-am sucit pina sa gasim drumul spre gate, am platit 750 PHP taxa de “airport user”, am trecut de pasapoarte si am frecat-o 1h in business lounge-ul PAL care arata mult mai rau decit ala de pe Otopeni.

Zborul a fost OK, un Airbuf 320 nou, papi bun (2 randuri de mincare si ca main dish aveam de ales intre pui, vita si peste), power adapter pentru laptop in scaun, in-flight entertainment-ul mai misto decit Air France, dar clar sub Cathay. Cele 3h au trecut foarte repede si am ajuns in Bangkok pe Suvarnabhumi.

Asta e prima mea vizita pe noul aeroport din Bangkok, care a fost pus in circulatie prin 2007. Pe afara arhitectura este foarte misto, dar la interior mai au de lucrat ca inca vezi fire, tuburi si alte smecherii. La pasapoarte a mers totul rapid, bagajul a venit repede (este unul din putinele aeroporturi unde tag-ul de priority chiar a contat pentru ca bagajele noastre au iesit fix primele). Am iesit afara, am scos bani de pe card pentru ca nu stiam cursul de schimb (ulterior am descoperit ca era un curs chiar ok in aeroport), am luat un taxi pina la hotel.

Cind iei taxi o tanti te intreaba unde mergi, scrie pe o hirtie care o dai soferului. Ne-a explicat ca trebuie sa platim aparatul + 50 THB si taxele de highway.

Pina la hotel taxi-ul a fost 450 THB (aprox 42 RON) si am mai platit inca 95 THB taxe de autostrazi.

Hotelul

Daca in Nov nu mi-a iesit cu escapada la Bangkok, acum am rezervat tot hotelul pe care l-am gasit atunci: FuramaXclusive Asok. Dupa impresile de mare hotel care le afisa basina de Mandarin Oriental la care am stat in Manila, Furama efectiv ne-a lasat cu gura masca: un boutique hotel super marfa, fara fite cu servicii impecabile.

Camera este mare, am plasma, dvd player, sistem de sunet, baie misto, internet, mic dejun la doar 59 EUR / noapte. Niste poze din camera sunt in galeria cu Bangkok. In prima seara ne-au adus fructe, suc proaspat, menajera mi-a strins lucrurile aruncate de mine prin camera si le-a aranjat frumos in dulap, cind trec prin receptie toti fac plecaciuni, zimbesc si-mi ureaza o zi buna.. ma simt beton. O chestie interesanta: pe canalul 24 la televizor vezi tot ce se intimpla in lobby.

Despre oras in numarul viitor.

Read More

Din Hong Kong la Manila si mai departe

Asta a fost a 3-a vizita a mea in Hong Kong, prima a fost in 2004 cind am tras o fuga scurta din Singapore sa petrec anul nou chinezesc. Orasul este foarte greu de descris in cuvinte.. nici pozele nu sunt suficiente ci trebuie trait: mie imi place si voi mai reveni. In general este un oras scump, dar poti sa maninci foarte bine si cu bani putin (de ex. intr-o seara ne-am pus in cap la un restaurant Sushi One pe Cameron Rd. cu ceva de genul 80 US$, iar un Peking duck cu antreuri si alte smecherii la un restaurant de super fite a fost putin sub 100 US$ pentru doua persoane).

La hoteluri nu prea poti face rabat pentru ca exista o singura locatie unde merita sa stai: Kowloon pe malul girlei. Preturile sunt de la 200 EUR / noapte pina la 500 EUR, dar view-ul chiar merita banii. In iulie ’08 am stat la Intercontinental fix pe avenue of stars care a fost superb, acum am stat la Intercontinental Grand Stanford, care e cam basina la servicii dar se foloseste de numele Intercontinental pentru a da teapa la oameni. Shangri La-ul de linga este mult mai misto (am stat doar 2 noapti in iulie) si o sa-l folosesc cu incredere data viitoare, dar acum am fost a cheap bastard.

Nu se putea sa plec din Hong Kong fara sa joc niste bani la cazinourile din Macau: am luat ferryboat-ul care face 1h pina in Macau, din port am luat un free shuttle pina la Wynn, am pierdut toti cei 250 HKD programati (aprox 30 US$) la slots, am cascat putin gura si m-am carat. Am stat 3 ore in Macau, care de la vizita din 2004 s-a schimbat total: au rasarit peste noapte o gramada de cazinouri, e plin de chinezi care joaca la mese unde miza minima este 3000 HKD (390 US$), iar femeile fac coada sa intre la Gucci. Inca mai exista old-town-ul cu ceva urme portugheze, dar in 5 ani pina la urmatoarea mea vizita o sa se intimple multe la poporul chinez.

Dupa mica peripetie prin Hong Kong si Macau am luat un zbor cu Cathay Pacific (primul care il fac cu ei) pina la Manila sa-l vizitez pe Peke. Zborul cu Cathay a fost absolut genial, au un sistem de in-flight entertainment de pici in cur: skinabil, in 7 limbi, au sute de filme (cu pause, stop, fast forward, etc), seriale, jocuri (inclusiv in retea), telefon in scaun, ghiduri turistice pentru fiecare destinatie, convertoare valutare si nu mai stiu eu ce… oricum incredibil sistemul. Culmea ca sistemul lor a fost cotat doar pe locul 3 in 2008. Nu am zburat cu Emirates, dar Singapore Airlines avea un sistem de 5 ori mai avansat decit cele de la momentul respectiv in 2004.. de atunci nu stiu cum l-au upgradat, dar sigur e beton. Scaunele de la economy sunt iar foarte misto, in loc sa se lase pe spate se scurg: perna de sub fund se misca putin in fata si practic te bagi putin sub scaunul din fata. E misto ca nu mai ai probleme cu insul din fata care se lasa pe spate la maxim. Overall experienta mi-a placut si o sa mai zbor cu ei (multi mai tari decit orice companie din Europa).

Manila din avion si de la sol este enorma: este o “chestie” numita metropola formata din 7 orase diferite unite de autostrazi si in care locuiesc cica 10 milioane de oameni. Nu te prinzi cind treci in alt oras, e ca si cum ai merge din Drumul Taberei in Militari. Eu stau in orasul numit Makati, care este un fel de business district pentru ca e plin de cladiri de birouri, banci si hoteluri. Cica Makati este cel mai safe si mai ingrijit oras din metro. E dragut, dar nu e chiar pe gustul meu.. multe restaurante de fite, mincarea locala lipseste cu desavarsire, serviciile la hotel nu sunt foarte ok pentru ca fiind business ii doare in fund de tine. In seara asta am fost la un club in alt oras (Pasay), iar zilele urmatoare o sa mai explorez putin si poate pune ceva poze. Taxi-urile sunt ieftine, de la aeroport la hotel a costat cam 6 US$ si a mers cam 1h prin trafic.

Initial era vorba ca stam 12 zile in Manila, dar am realizat ca este prea mult asa ca mi-am calcat pe inima si stam doar 6 zile, iar saptamana viitoare plecam la Bangkok. Azi am fost sa ne luam viza de Tailanda si se pare ca incidentul din Romania nu e chiar singular. Insul de la ghiseu ne-a facut sa asteptam fara numar, ne-a cerut 4 poze de pasaport si a folosit doar 2, ne-a pus sa facem cite 3 copii dupa pasaport, vize, credit card-uri si pe urma a folosit doar o copie, ne-a pus sa facem scrisori catre ambasador de ce vrem viza si alte aberatii. Noi am rezolvat toate problemele in 10 minute, dar a trebuit sa asteptam pe la ghiseu 1h cit timp el vorbea la telefon sau se juca cu progenitura lui in timpul orelor de program: de la 9:30 la 12:00.

O chestie misto si dubioasa in acelasi timp este ca biletele de avion one way la Business Class sunt mai ieftine decit la economy: pe ruta Manila – Bangkok am dat US$ 700 pe 2 bilete.

Read More

Anul boului

Kung Hei Fat Choi! Prima zi din “Anul Boului” a fost cam trista pe strazile din Hong Kong. Nu stiu care este explicatia pentru ca in 2004 era veselie maxima pe strazi, acum populatia parca a disparut si foarte multe magazine si restaurante sunt inchise pe perioada sarbatorilor. Ieri eram fericit ca astia de la hotel mi-au facut check-in la ora 9:00 AM, azi sunt trist ca spa-ul este inchis..asa ceva nu prea se intimpla la un Intercontinental de 5*.

Diseara este parada Cathay Pacific, iar miine seara dau cu artificii in port timp de 30 de minute…poate mai iese lumea din casa.

Boby a postat deja niste poze pe Picassa. Mai bagam later, acum bag un somn de frumusete sa ma pregatesc de parada.

Read More

Boicotez Regatul Tailandei

Miercurea viitoare era planificat sa plec la Bangkok, mi-am rezervat bilete de avion, hotel etc. Pentru Tailanda romanii au nevoie de viza asa ca ieri pe la ora 16:00 am sunat la ambasada sa intreb care este programul de lucru. La telefon mi-a raspuns o femeie vizibil acrita ca o deranjez (fara sa se recomande sau sa ma salute) si mi-a spus direct ca nu se mai lucreaza cu publicul sa sun miine. Am reusit sa scot de la ea orarul de functionare al sectiei consulare, asa ca azi dimineata mi-am facut poze tip pasaport si dupa-amiaza am fost sa aplic pentru viza.

La ambasada problema… nu am trecut ocupatia pe formularul de viza si nu am specificat numarul biletului de avion. Pai stiti ca am doar rezervare, iar biletele se emit miine. Nu se poate, biletul trebuie platit integral ca altfel nu primesc dosarul. Nu pot sa platesc biletele de avion si dvs. sa-mi refuzati viza pentru ca biletele sunt nerambursabile…dar uitati am mai fost in Tailanda de citeva ori, am vize (aveam si pasapoartele vechi cu vize in ele) si in trecut nu a fost nici o problema legata de viza cind am prezentat rezervarile de avion. Daca alti angajati ai ambasadei v-au dat viza in trecut, sa fie fericiti daca mai lucreaza azi aici, trebuie sa aveti biletul de avion. Ok, daca vin miine cu biletul de avion mi se emite viza pina marti, pentru ca miercuri dimineata avem avion ? Nu va pot garanta, daca nu mi-ati adus actele complete.

Recunosc ca acum am vazut pe site-ul ambasadei ca biletul de avion trebuie platit in full, dar tinand cont ca Tailanda este o tara turistica, am mai fost in Tailanda si pot sa demostrez cu vize acest lucru, mi se pare aberant sa mi se ceara sa fac niste cheltuieli nerambursabile ca poate ei imi dau viza. Ce se intimpla daca nu mi se da viza ? Pai pierd banii de avion, banii de hotel si nu am ce sa fac pentru ca pe formularul de viza oricum mi se cere sa confirm ca nu o sa-mi cer banii daca nu mi se acorda viza.

Ce ma deranjeaza este ca aceasta angajata a ambasadei (pe numele ei, D-na Mihai) a fost foarte acra si mi-a dat cu flit ca si cum as fi fost ultimul cersator, probabil tot ea mi-a raspuns ieri la telefon, iar atitudinea ei nu are nici o legatura cu spiritul tarii pe care o reprezinta.

Voi face plingeri atit la Ministerul Afecerilor Externe al Tailandei din Bangkok cit si la ambasadorul Tailandei din Romania, iar in urmatorii ani pina nu-si rezolva problemele nu recomand nimanui sa viziteze Tailanda sau sa consume produsele Made in Thailand. Pacat pentru ca Land of Smiles chiar insemna ceva pina azi.

Read More

Calatoresc si ma stresez. Mult.

Fie ca e vorba de business sau de distractie, mai bine de 1 luna din an o dorm prin hoteluri peste tot prin lume. Simbata m-am intors din China, acum sunt la Bruxelles, miercuri plec la Barcelona de unde ma intorc simbata. Cam asa arata o perioada aglomerata la mine.

De fiecare data cind plec, fac cum fac si reusesc sa ma enervez ca nu inteleg:

- de ce aplauda lumea cind aterizeaza avionul ? Este jobul pilotului sa-l puna pe pista, iar daca nu o facem we’re fucked. Asta am intilnit-o in general in cursele spre/dinspre Bucuresti.

- de ce lumea urca in avion cu 3 genti, 2 papornite, 1 rucsac, 5 plase cu duty-free si o haina de blana? De fiecare data cind ma urc in avion mai tirziu am o reala problema in a gasi loc pentru geanta mea care respecta toate standardele. Noroc ca sunt frequent flyier si ma upgrade la business. Ca mai sus se intimpla cu precadere pe cursele cu Bucuresti.

- de ce hotelurile in Europa si SUA sunt asa nesimtite ?  Dupa ce ca dau 210 EUR / noapte la un Hilton de kkt in Bruxelles, mai trebuie sa dau 30 EUR pentru micul dejun, inca 27 EUR pentru 24h de Internet wireless si trebuie sa ma plimb de 3 ori cu liftul pina reusesc sa-mi dea cheia corecta de la camera mea. In China am dat 55 EUR pe camera la Howard Johnson de 5* care venea cu mic dejun inclus, free internet si un computer in camera de pe care puteai sa te dai pe internet. In Singapore (care este un oras scump), nu am dat niciodata mai mult de 150 EUR / noapte la un hotel care este cu cel putin 10 nivele peste orice hotel din europa.

Daca fac o lista cu hotelurile unde am stat, nici un hotel din Europa sau SUA nu intra la categoria wow, pe cind din Asia cu una sau 2 exceptii toate sunt pe lista.

Singurul lucru bun al hotelului asta este pozitia linga Red Light District, dar si tirfele sunt mega scumpe in Bruxelles. Ma rog, mai are un bonus ca pot sa fur free wireless de la business center-ul Crowne Plaza de linga.

- de ce o flegma de tara cum e Cehia cu 10 milioane de locuitori, din care 1.2 mil stau in Praga, reusesc sa avanseze in timp ce noi ne scobim in nas. In 2004 aeroportul din Praga avea 2 terminale A si B, fiecare cu cite 10 porti. In 2006 au terminat terminalul C pentru zborurile Schengen cu 30 de porti, iar de curind au dat drumul si la terminalul D. In 4-5 ani de cind ma dau eu prin Praga au aparut zeci de magazine, hoteluri, baruri, restaurante. Ce s-a intimplat pe Otopeni ? Pai Abela Roccas a mai deschis un stand de vindut sandwitch-uri obosite la 25 de RON bucata, au ramas aceleasi 10 porti din care doar 6 au aero-bridge, restul sunt deservite de niste autobuze si in rest pauza stimati telespectatori.

Cum spanac astia au reusit in citiva ani sa construiasca terminale, hoteluri, autostrazi, iar noi cu 22 mil din care mai bine de 3 mil in Bucuresti abia de facem 2 pasarele in 5 ani de zile si 5 km de autostrada in alti 4 ani.

Fratilor plimbati-va si veti vedea ce frumos e sentimentul cind te intorci pe ulita satului numit Bucuresti.

Read More