Zilele astea am mai explorat putin Metro Manila, iar verdictul dat prima data ramane: nu-mi place orasul.
Ieri am iesit din Manila pina la Tagaytay - unde este lacul Taal. Locatia este interesanta: un lac cu un vulcan in mijloc, iar in conul vulcanului mai este un lac. Drumul foarte aglomerat chiar si pe autostrada unde se mergea bara la bara.
Cum iesi de pe autostrada este plin de sub-diviziuni (care se gasesc si prin Metro Manila) care sunt un fel de mini-cartiere rezidentiale in care se presupune ca stau smecherii. In realitatea stau numai americani basitii care cu $1000 / luna acasa mor de foame, dar au venit in Philippines si sunt regi. Acelasi lucru este valabil si pentru coreeni. Ce ma deranjeaza la toate aceste sub-diviziuni este ca sunt inconjurate de garduri cu sirma ghimpata, cu security etc.. parca ar fi zona de razboi.
Influenta americana se vede peste tot si ma deranjeaza: pe strada vezi numai SUV-uri, cladirile sunt stil american numai din beton si cu ferestre mici, toate semnele de circulatie sunt american style (nu lipseste nici PED XING-ul de pe jos), regulile sunt ca la americani cu U-turn peste tot, iar securitatea la misto este la tot pasul. Ca sa intrii in hotel te cauta in geanta si te scaneaza cu detectorul de metale, acelasi lucru este valabil si la intrarea in mall, banca sau cam orice cladire pe unde se perinda oameni. Cind intri cu masina in parcarea hotelului se uita cu oglinda pe sub masina sa nu cumva sa ai ceva bombe. Absolut aberant!
Sportul national este malling-ul adica frecatul prin mall-uri la free air-con, iar asta se reflecta in numarul si dimensiunea mall-urilor. Ce e misto la mall-urile astea e ca sunt o combinatie de indoor-outdoor cu terase, gradini, cinematografe si pasaje pestre strazi.
Taxi-urile sunt ieftine, iar soferii mult mai nesimtiti ca la noi pentru ca nu vor sa puna aparatul, se cearta cu tine, iti cer scoruri aberante. Si eu sunt bulangiu ca de la $2 la $4 pentru mine nu inseamna nimic, dar prefer sa dau spaga $2 decit sa ma fure el pe fata.
Hotelul la care stau (Mandarin Oriental Makati) este groaznic si daca nu as fi facut prepay m-as fi carat instant la Shangri-la: mobilierul este vechi, micul dejun este groaznic cu doar 3 rahat-uri, la minibar au facut restock dupa 4 zile, geamul nu se deschide de nici o culoare, angajatii prin hotel nu stiu sa te salute, serviciile sunt exagerat de scumpe chiar si pentru 5* virtuale ($8 sa speli niste chiloti cind cu banii astia speli 10 KG de haine la colt).
Exista si parti bune ale orasului: au ceva infrastructura de autostrazi care taie orasul in toate directiile, toata lumea vorbeste engleza (la librarie nu gasesti decit carti in engleza), iar majoritatea oamenilor saraci sunt imbracati ok si sunt curatei.
Verdictul este ca Manila nu este un oras turistic.. cel putin nu in sensul clasic, pentru ca in rest e plin de baruri si cluburi cu femei unde strainii si expatii se pun in cap. Data viitoare cind mai ajung prin zona ma duc direct in Boracay sau in Cebu unde macar stau cu burta la soare si fac diving.